Scrisori extraterestrice

Începem sezonul săptămânii acesteia cu o relatare, venintă din gura marelui astronaut care a gătit mâncare pentru fraţii Ţepeş, chiar în palatul acestora, Palatul Roz.

Însă nu mulţi îi cunosc secretul.

Doar o parte din ei.

Sau o parte puţin mai mare în cazul în care terminaţi acest letopiseţ de citit.

Sau mult mai mulţi.

Oricum, nu se cunoaşte încă exact data acestei înscripţii, dar se presupune a fi undeva la 2451, DÎEL.

Şi pentru a nu crea confunzii,

DÎEL înseamnă După-Înaintea Erei Lor.

A cui lor?

A cui după-înainte ?

Asta numai ei ştiu.

Cei care au lăsat acest document sacru ştiu.

Take a look.

"The Babishushii Incident, 29 februarie, 2451 DÎEL

O rândunică săpa după o râmă. Dintr-o dată bunica clocise plutoniu.

Ce să fie, ce să fie? Toţi se întrebau. Toţi erau nedumeriţi cu ceea ce avea să se întample cu sărmana babă.

Era o navă extraterestră din care coborâse un Gisuz pletos şi roacker, purtând un trucou cu Metallica iar din urechi luminând cu o strălucire Luceafărească două căşti mici, alb-gri, de ipod, pe care rula Paul van Penys mixând pe două farfurii de unică folosinţă.

Dar asta nu e tot.

Din nava extraterestră mai coborâse un Hipopotam în miniatură, de culoare roz, pe nume Stâmpu Pentru, care asigura paza şi protecţia navetei hipercosmice.

La un moment dat, Gisuz se întoarce spre terifiantul-la-privire portar, şi-i spune:

-Băi...ăăăă...cât e ceasul?

-E ceasul să-ţi dăm o bătaie bine meritată, unchiule Vasile.

Ne-ai părăsit când am avut 5 ani şi grădiniţa era în făcări.

Acu e timpul să plăteşti pentru nelegiuirile tale.

Şi scoase un Uzzi, ciuriuind nava cu tot cu hipopotam, între focuri fiind prinsă o bătrânică senilă catre trecea strada.

Dar baba, având o mutră necunoscută, mirosind a bere şi pişat, sau pur si simplu a pinzionar, cu un gând ieşit din comun, se transformă într-o reptilă bionică, cunoscută şi sub numele de Bionic-Turtle-Carapace-Granny.

Cu toată agitaţia care era împrejuru-i, ea scoase un steag al Americii de Est şi începu a-l arbora în capul atacatorului, în timp ce urla din toţi plămânii '' KAWASAKI, HIROSHIMA, MUCINCEAI, SUZUKIIIII'' .

Dar staţi puţin.

Ce se întâmplă ?

O străfulegrare divină se întrevede printre razele ineficiente ale soarelui, deoarece era seară şi nu era nicio rază.

Iar acea străfulegerare loveşte un generator de curent pe bază de plutoniu şi Străfulegerarea zice că revine .

Şi aşa a fost.

Străfulgerarea a revenit.

Morala: dacă eşti american, înseamnă că Gisuz e extraterestru şi că unele babe, fie ele puturoase sau pinzionare-ocupânde-de-locuri-în-troleu-dimineaţa-la-7 s-ar putea să fie mâncătoare de plutoniu.

Scrisoarea numărul unu, postul Wingfree, Sarabiaudită, terminat.

Semnat

Hector von Ştuţenfuţ "